E o muratura simpla, ieftina, si foarte foarte buna. Originile ii sunt unguresti (daca stiu eu bine), si numele “Cipes” vine de la ardeii iuti pe care ii contine, si care au aceasta denumire in limba maghiara.

Puteti sa puneti in muratura asta cam ce vreti si ce va place, in cantitatile in care vreti. Eu am pus asa:

• 1 conopida mica
• 2 morcovi
• 2 verze mici
• 5 cepe mari
• 1-2 ardei gras rosu mare
• 1 castravete mare
• ardei iute (in functie de cat de iuti si de mari sunt, si in functie de cat de iute vreti sa fie muratura)
• sare
• otet pentru muraturi

Se spala legumele, se curata si se taie fiecare. Morcovii si castravetele in rondele subtiri, conopida se desface in buchetele, ardeii se taie cuburi (cam de 1.5-2 cm), ceapa si varza cuburi cam ca ardeii, ardeii iuti ineluse subtiri.

Se amesteca legumele cu sare (dupa “ochi” si gust, depinde de cantitatea de legume) si se lasa de seara pana dimineata sa se inmoaie. Se pun legumele in borcane, si peste ele se toarna otet pana sunt acoperite in totalitate. Eu am pus otet indoit cu apa (o parte otet, o parte apa), pentru ca mi se pare prea acra muratura numai cu otet.

Se poate servi cam in 1-2 saptamani de cand a fost pusa.

Este foarte foarte buna. Cam urat mirositoare datorita verzei si cepei , insa minunata.

O prajitura absolut delicioasa. Nu foarte dificila. O adevarata bomba calorica.

Nu stiu daca reteta aceasta exista undeva, s-a nascut dintr-o dorinta de moment de ceva bunuc cu nuci si ness, si de ce era disponibil in casa.

Cele doua foi sunt din aluat de pricomigdale.

Pentru foi, aveti nevoie de:

• 5-6 albususuri
• 250-300 g  zahar tos
• 350 g nuci macinate / maruntite

Pentru crema:

• 5-6 galbenusuri
• 300 g zahar
• 200 g unt
• 2 linguri de ness

SAU

• 400 g smanatana dulce
• 100 g zahar
• 1-2 pliculete intaritor de frisca (optional)
• 2 linguri de ness

Pentru ornat:

• 30-50g ciocolata amaruie
• 1 lingura frisca lichida, nebatuta (optional)

Am dat doua variante ale cremei. Prima e varianta care foloseste galbenusurile ce nu au folosit la foi. A doua e cea pe care o puteti face daca galbenusurile le-ati folosit deja la altceva (cum a fost cazul meu, si a trebuit sa improvizez).

Foile:

Bateti albusurile spuma cu putina sare, pana capata consistenta zapezii. Adaugati zaharul tos, si continuati sa bateti pana cand se dizolva zaharul in intregime.

Puneti vasul cu albusuri pe baie de aburi, si continuati sa bateti inca zece minute, pana capata un aspect lucios. Daca folositi un mixer electric, asigurati-va ca atingeti cu usurime partea de jos a vasului, pentru ca altfel albusul se va branzi.

Mie nu imi place deloc partea cu batutul pe aburi, pentru ca mi se pare cam periculoasa si pierdere de timp. Asa ca eu sar mereu acest pas. Rezultatul: pricomigdalele mele sunt mai lipicioase si mai gustoase , nu atat de pufoase si spre consistenta bezelei.

Adaugati nuca macinata peste albusuri si amestecati usor de jos in sus.

Din maglavaisul* obtinut, coaceti timp de ~20-30 de minute la foc mic 1, 2 sau 3 foi (pana foile se usuca bine si isi schimba usor culoarea). Puteti coace cate foi doriti. Cu cat sunt mai multe, cu atat va fi mai consumator de timp procesul, foile mai crocante si fragezite de crema. Eu am facut 3 foi, dar am decis sa incerc cu una singura data viitoare.

Lasati-le sa se raceasca putin in tava, si abia apoi scoateti-le. Daca insa  le lasati prea mult, se vor  sfarama mai usor cand incercati sa le scoateti. (Mie mi s-au sfarmat toate 3, dar asta nu conteaza, tot delicioasa a fost).

Crema varianta 1:

Amestecati galbenusurile cu zaharul pana se deschid la culoare si devin un amestec cremos. Adaugati ness-ul si untul moale, la temperatura camerei treptat, si amestecati pana la omogenizare.

Crema varianta 2:

Bateti frisca bine racita. Adaugati zaharul si intaritorul(daca considerati ca e nevoie), ness-ul, si amestecat pana zaharul este topit si crema consistenta.

Decor de ciocolata

Puneti ciocolata rupta in bucati intr-o punga de plastic taiata foarte putin la un colt, si puneti-o 30 de secunde-1 minut, la cuptorul cu microunde, la putere scazuta. In locul microundelor se poate folosi o craticioara pe aburi in care puneti ciocolata + putina frisca, si apoi puneti topitura intr-o punga.

Cu ciocolata topita si punga faceti pe o folie de aluminiu diverse forme pe care le lasati sa se raceasca la frigider. Odata racite, se desprind cu grija de pe folie, sau mai corect spus, se desprinde folia (care e flexibila si nu riscam sa se rupa) de pe forme.

“Decoratiunile” mele de ciocolata sunt cam penibile, pentru ca nu am avut nicio punga, asa ca am folosit niste inventii cu un rezultat nu chiar satisfacator. Insa, nu asta era esentialul.

Dupa ce foile sunt racite, umpleti-le cu crema obtinuta. Ornati cu crema si formele de ciocolata.

Absolut delicioasa (chiar daca nu foarte atragatoare ca si aspect).

*Maglavais = aluat, amestec

Este o mancare relativ rapida (depinde daca fierbeti fasolea sau o cumparati gata fiarta, daca o dati prin masina sau o pasati cu mixerul, etc.),  usor de facut, cam “grea la stomac”, dar absolut delicioasa. Din experienta, pot sa spun ca poate fi gata si in 15 minute, daca ti-e suficient de foame .

Pentru 2 portii, aveti nevoie de:

• 500g fasole alba cu bob mare, fiarta
• 400g carne de porc (mai grasa sau mai macra, dupa preferinta)
• o ceapa alba marisoara
• boia iute / sos de ardei iuti gen Tabasco
• 5 catei de usturoi
• 4 linguri de ulei
• sare, piper

Fierbeti fasolea in apa cu sare.

Taiati carnea cuburi, si eliminati eventualele pielite, grasimi, etc. Sarati-o, piperati-o, si prajiti-o pana se rumeneste(5-10 minute) intr-o tigaie, la foc mare,  cu 2 linguri de ulei. Cand e aproape gata, adaugati 2 catei de ustoroi taiati marunt sau zdrobiti, si mai lasati 1 minut la foc mic.

Pasati fasolea cu mixerul sau dati-o prin masina de tocat, impreuna cu 3 catei de usturoi. Adaugati cata sare “se cere”, si evetual putina apa din cea in care a fiert. Rezultatul trebuie sa fie cremos si consistent.

Scoateti carnea rumenita pe o farfurie, si in aceeasi tigaie adaugati 2 linguri de ulei, ceapa taiata pestisori, cu sare si piper. Lasati ceapa 2-3 minute la foc potrivit, pana se inmoaie. Cand e gata adaugati boia iute (in functie de cat de condimentata vreti sa fie mancarea), sau sos de ardei iuti, si mai lasati 1 minut la foc mic.

Serviti fasolea freacata cu ceapa calita deasupra si cu jumarile de carne, impreuna cu muraturi asortate si un vin rece.

Aceasta reteta a fost facuta dupa cea a lui Sava Laura, de pe blogul personal. Era cea mai la indemana la momentul respectiv, aratata delicios, si am mai facut dupa retetele ei cu succes multe prajituri absolut delicioase. Odata intrat pe blogul ei, cu greu mai pleci. Probabil cei care au citit randurile de mai sus sunt deja plecati .

Pentru cei care au ramas:

Cantitatile sunt aproximative, se pot ajusta in functie de cat de apatosi sunt cartofii, cat de mari sunt ouale, cat de zdrobiti sunt cartofii, etc. Eu am pus mai mult “dupa ochi”. Au iesit cam 15-20 gomboate enorme (datorita prunelor enorme). Cred ca ies cam 30-35 normale din cantitatile de mai jos.

• 600g prune coapte, cu / fara samburi, cum preferati – sa munciti in timp ce faceti reteta, sau cand mancati gomboatele
• 800 g cartofi
• 2-3 oua
• 300g faina
• 200 g pesmet
• 1 lingurita de unt
• 200 g zahar
• 1 lg de supa de scortisoara

Se spala prunele. Daca doriti, le puteti scoate samburii, si le presarati cu 50 g zahar si o parte din scortisoara. Le lasati sa stea pana le introduceti in galuste. Eu am folosit jumatati de prune, pentru ca si asa eu iesit niste gomboate imense – prunele erau f mari. Totusi, cea mai buna idee e cu prune intregi, pentru ca, pentru a face galusca rotunda, jumatatea de pruna care lipseste va fi inlocuita de aluat. Si e preferabil sa aveti mai multa pruna decat aluat.

Se fierb cartofii in apa cu putina sare, pana intra furculita in ei cu usurinta. Se scurg de apa si se lasa sa se raceasca suficient cat sa ii putem curata.

Dupa ce se curata cartofii, se paseaza sau se dau prin masina de tocat (eu i-am sfaramat putin cu mana, si apoi i-am pasat cu mixerul vertical). Cu cat sunt mai sfaramati, cu atat vor fi mai lipiciosi si vor lega mai bine compozitia. Prin mixerul vertical ies chiar ca un clei.

Se adauga 2-3 oua (eu am pus 2 ca am uitat sa cumpar, si erau ultimele ce le aveam ), faina, si se amesteca pana obtinem un aluat suficient de tare cat sa poata fi modelat si sa nu se lipeasca de degete. Cu cat se pune mai putina faina, cu atat gomboatele vor fi mai pufoase.

Ca sa fac cat mai usor galuestele, procedez asa: modelez aluatul intr-o forma cilindrica, si apoi tai din el “felii” pe care le aplatizez cu mana, si le folosesc pentru a inveli prunele.

Intre timp, se pune la fiert o oala cat mai mare cu apa cu putin sare. Cand incepe sa fiarba apa, se lanseaza cu grija galustele, si se lasa sa fiarba pana se ridica la suprafata apei. Cam 10 minute, in functie de cat de multe / mari sunt.

Intre timp, se topeste untul intr-o tigaie / craticioara, si se adauga pesmetul pentru a se rumeni. Se tine pe foc amestecand din cand in cand, pana capata o culoare portocalie.  Se ia de pe foc, si se amesteca cu zaharul si scortisoara ramase.

Se scot din oala, se lasa putin la scurs si la racorit.

Galustele inca calde se tavalesc pe rand prin amestecul de pesmet, si se aseaza pe o farfurie. Se servesc  calde (mie imi plac f mult si reci), cu smantana si supliment de pesmet cu zahar si scortisoara.

Inainte sa pun prima reteta aici, deja am vrut sa ma “las” de blog.

De ce? Pentru ca e mult mai dificil sa te opresti la fiecare pas ca sa faci o poza. Sa te speli pe maini (mai ales in cazul gomboatelor* – vezi prima reteta -  nu a fost treaba usoara imortalizarea pasilor), sa scoti totul din cadrul, sa faci totul sa arate frumos (cum ar fi: sterge castronul de maglavais* pe dinafara, sa arate bine in poza), sa scoti ce nu trebuie din cadru, sa ai lumina buna, etc.

Deci, nu usor am surprins prima reteta. Un alt lucru cu care, m-am obisnuit greu, e faptul ca pozele mele nu vor fi pe cat de perfecte imi doresc. Si asta pentru ca majoritatea retelor vor fi facute, respectiv fotografiate, seara, cu lumina artificiala si probabil blit.

Insa, sa vedem… Sper sa nu ma las prea usor

Cred ca acest blog ii va face o placere deosebita mamei mele.  I-l dedic ei cu cel mai mare drag.

Nota *: “Maglavais” inseamna in limba familiei mele aluat, amestecatura. Spun limba familiei mele pentru ca noi traind in Ardeal, langa multe familii maghiare, am imprumutat multe cuvinte unguresti, sau le-am transformat intr-o romano-maghiara ce e total necunoscuta altora. Noi folosim aceste cuvinte in familie natural, insa in afara, altora le par ciudate, caraghioase, sau absurde. Ei bine, eu am sa continui sa le folosesc pentru ca am inceput sa gatesc alaturi de mama mea in acest limbaj, ea mi-a insuflat aceasta pasiune si placere de a-i bucura pe altii printr-un dumicat, si noi, in acele momente, folosim cuvinte de genul maglavais, cipes, si altele cu care veti face cunostinta. Dar am sa le dau o descriere in termeni ai limbii romane de fiecare data . Sper sa nu imi scape niciunul.

*Gomboate – galuste cu prune

Acesta va fi locul meu de joaca. Am sa incerc sa impartasesc cu voi, cat mai multe din experientele mele culinare.

Enjoy!